10 Mai,Sarbatoarea nationala a Regatului Romaniei

Data de 10 Mai, sarbatoarea Regatului Romaniei, interzisa de comunisti, ignorata de catre autoritatile romane de dupa 1989, este legata de trei evenimente cruciale din istoria moderna a tarii noastre:

Pe 10 Mai 1866, Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen soseste in Bucuresti, capitala Romaniei, si depune juramantul in fata Parlamentului (tablou de Theodor Aman - Muzeul Aman, Bucuresti).
Pe 10 Mai 1877, dupa ce cu o zi inainte Parlamentul dezbatuse problema, Carol I proclama solemn Independenta absoluta a Romaniei. Comunistii, dupa 1947, au incercat sa inlature orice urma a monarhiei din istoria tarii, "mutand" sarbatorirea independentei pe 9 mai. In imagine, Carol I, pe frontul anitotoman, la Poradim (forografie de Carol Popp de Szatmary, Biblioteca Academiei, Cabinetul de Stampe).
Si, in fine, pe data de 10 Mai 1881, Carol I a fost incoronat ca Rege al Romaniei, iar Romania a fost ridicata la rangul de Regat (gravura publicata in Suddeutche Zeitung).

1866

1881

"Suntem singurul stat din lume care nu serbează Ziua Independenței"




Cetățeni simpli, intelectuali, profesori, animați de sentimente patriotice fac apel la istorie şi la tradiție şi încearcă să înregimenteze 10 Mai ca zi naţională de sărbătoare. "Este vorba de oameni care apelează la conștiința colectivă, profesori, intelectuali. Trebuie să valorificăm patriotismul", precizează istoricul Doru Radosav, profesor la Universitatea Babeş-Bolyai Cluj.

Petiţia pe care aceştia au formulat-o susţine declararea zilei de 10 mai ca una din sărbătorile naţionale ale poporului român şi sărbătorirea Independenţei de Stat a României.

"Noi, semnatarii prezentului document, solicităm să luaţi iniţiativa declarării zilei de 10 mai ca una din sărbătorile naţionale ale poporului român. România se numără printre puţinele ţări din lume, dacă nu chiar singura, care nu îşi sărbătoreşte câştigarea independenţei naţionale. Scopul demersului nostru este ca ziua Independenţei României să fie recunoscută ca atare. Credem că acest fapt ar însemna un gest de respect faţă de noi înşine, ca Români, o recunoaştere a jertfelor înaintaşilor noştri şi a adevărului istoric", precizează susţinătorii monarhiei în petiţie.

"Indolența şi ignoranța specifică elitei conducătoare"

"Suntem singurul stat din lume care nu serbează Ziua Independenței", spune profesorul Doru Radosav, care precizează că principala cauză este "indolența şi ignoranța specifică elitei conducătoare". "Recunoașterea zilei de 10 Mai ca sărbătoare națională ar reprezenta întoarcerea spre regalitate, spre statalitate. 10 Mai înseamnă reconstrucția unei demnități a României! 10 Mai ca zi a regalității a primit și o altă semnificație. Ziua victoriei din cel De-al Doilea Război Mondial și Ziua Europei reprezintă o relație organică și o coincidență fericită", a precizat istoricul.

10 MAI poate trezi un sentiment patriotic în clasa politică

"Practicile memoriei fac parte din recunoaşterea unui patriotism luminat, capabil să ne profileze pentru o demnitate europeană. Poate că aceste sărbători naționale pot trezi în clasa politică un sentiment patriotic, dar nu un patriotism lătrător, ci unul al datoriei obstești. Eu îmi iubesc țara, dar nu neaparat cu inima pe gură, ci lucrând pentru binele obștesc, public", precizează profesorul. Cât despre 1 Decembrie, Doru Radosav spune că cei din clasa politică se adună "pentru liturghii politice, electorale". "Vorbim de un patriotism interesat, meschin, circumstanțial. Priviri blânde la tricolor", spune cu regret istoricul.

9 şi 10 MAI, o coincidenţă fericită

10 mai este un eveniment fondator al recunoașterii independenței unui popor. În 1877 s-a manifestat voința colectivă ca Țările Române să devină Regat. "9 și 10 mai reprezintă victorii împotriva nazismului și fascismului.
Vorbim despre o coincidență admirabilă, faptul că propria noastră istorie se leagă de cea a Europei", precizează profesorul.

Cât despre importanţa recunoaşterii acestei zile, Doru Radosav precizează că, în momentul de faţă, facem un efort istovitor, ca popor, să ne compatibilizăm cu Europa din punct de vedere legislativ și nu numai. "Putem să fundamentăm acest lucru și prin trecutul nostru. La 10 Mai poporul român s-a constituit într-o națiune europeană, adoptând o Constituție adusă la standardele europene, fapt ce a permis şi validarea în anii 2000", a spus istoricul.

Istoricul mai spune că 10 MAI reprezintă un reper evenimențial important, care a articulat parcursul modernizării României. "Modernizarea României nu a început de acum. Ea a început cu Iuliu Maniu, Mihail Kogălniceanu, Carol I. Recunoașterea ne folosește să valorificăm tradițiile", a încheiat Doru Radosav.